Fumul

(I)
Părul încă-mi miroase-a țigară:
miros dulceag, dar dragoste-amară.

Tu fumezi, dar eu n-am aer deloc. 
Eu am bricheta, dar tu vrei un foc.
Eu nu fumez, căci tu fumezi prea mult.
Eu-s copil, tu - de-o săptămân-adult.

05.02.2017

(II)
Mi-a rămas pe piele din al tău scrum,
mi-a rămas părul mirosind a fum.

Te văd ca un om de scrum flămând
și văd cât îți place a fi arzând,
căci astfel lepezi spre mine tutun
și mă iubești doar când stau să apun.

01.03.2017

(III)

Iar fum, și iarăși încep să tremur,

și iarăși mă plec și mă cutremur...

Te cred că mai vrei înc-o țigară,

dar eu am doar dragoste, amară,

te cred că îți place intoxicat,

cu păcate, cu fum, întunecat.

18.03.2017

(IV)

Pe cine vei iubi-n continuare?

Aruncă-ți țigara, oricum moare.

Am rămas cu iubirea-mi amară,

dar nu te-ai mai întors la țigară.

Mă surprinde că tu nu mai fumezi,

mă bucur dar mă-ntreb în ce mai crezi.

12.07.2017

(V)

Tu n-ai fost amant de nicotină,

ci în căutare de lumină,

de adevăr; dar nu o țigară

este adevărat de amară.

Ți-este fără tutun mult mai bine,

dar eu tot te fumez doar pe tine.

08.09.2017